1. Context european

In ultimii ani, politicile europene privind ocuparea fortei de munca, formarea profesionala si incluziunea sociala au devenit prioritare in cadrul Uniunii Europene, reflectand provocarile comune ale statelor membre in ceea ce priveste transformarea pietei muncii, globalizarea, digitalizarea si schimbarile demografice. Conform Sondajului Eurobarometru privind „Atitudinea fata de educatie si formare profesionala”, realizat de Comisia Europeana, o mare majoritate a cetatenilor europeni considera ca educatia si formarea profesionala contribuie in mod direct la dezvoltarea economica a statelor membre. Aproximativ 83% dintre respondenti sunt de acord ca formarea profesionala are un impact pozitiv asupra economiei, iar 76% considera ca aceasta joaca un rol semnificativ in reducerea somajului. De asemenea, 80% dintre persoanele intervievate considera ca sistemele de educatie si formare profesionala contribuie in mod esential la imbunatatirea calitatii serviciilor din tarile lor.

Aceste date releva faptul ca, la nivel european, formarea profesionala este perceputa nu doar ca un instrument de crestere economica, ci si ca o conditie esentiala pentru competitivitate, modernizare si adaptare la cerintele unei economii dinamice si orientate spre competente. In acest context, Strategia Europeana privind Competentele, Pactul pentru Competente si politicile privind implementarea Garantei pentru Tineret pun accent pe participarea activa a populatiei la masuri de formare profesionala, reconversie si dezvoltare a competentelor transversale.

UE promoveaza de asemenea o abordare integrata privind ocuparea fortei de munca, prin incurajarea masurilor active, furnizarea de servicii de consiliere, orientare si mediere, precum si prin sustinerea formarii profesionale in sectoarele cu potential de crestere, inclusiv in economia verde si economia digitala. Prin programe precum Fondul Social European Plus (FSE+), statele membre sunt incurajate sa dezvolte proiecte care sa sprijine incluziunea grupurilor vulnerabile si cresterea accesului la formare profesionala de calitate.

Proiectul propus se inscrie astfel in directiile strategice promovate de Uniunea Europeana si contribuie direct la atingerea obiectivelor privind cresterea ocuparii fortei de munca, reducerea somajului si dezvoltarea competentelor relevante pentru o piata a muncii aflata intr-o permanenta transformare.

2. Context national

La nivel national, Romania se confrunta cu multiple provocari in domeniul ocuparii fortei de munca, in special in regiunile mai putin dezvoltate, acolo unde accesul la educatie, formare profesionala si oportunitati de angajare este limitat. Strategiile nationale, precum Acordul de Parteneriat 2021–2027, Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila 2030, Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2021–2027 si alte documente relevante, subliniaza importanta furnizarii de masuri integrate care sa imbunatateasca accesul la piata muncii si calificarea fortei de munca.

Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2021–2027 identifica numeroase provocari, intre care:

1. Rate ale ocuparii sub media europeana si disparitati semnificative intre judete.
2. Somaj ridicat in randul tinerilor, somerilor de lunga durata si grupurilor vulnerabile.
3. Lipsa corelarii intre competentele persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si cerintele angajatorilor.
4. Rata crescuta a persoanelor inactive si dificultati in participarea acestora la programele de formare.
5. Acces redus la servicii de orientare si consiliere profesionala.

Aceste provocari conduc la dezechilibre pe piata muncii, afectand competitivitatea economiei nationale si impiedicand dezvoltarea regionala armonioasa.

De asemenea, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila 2030 subliniaza necesitatea crearii unui sistem educational si profesional adaptat cerintelor pietei muncii, in cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD). Romania si-a asumat, prin acest document, cresterea participarii la programele de formare profesionala, incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii si reducerea inegalitatilor sociale.

Tot la nivel national, Planul National pentru Redresare si Rezilienta insista asupra nevoii de modernizare a sistemelor de formare profesionala, digitalizare, dezvoltare de competente in ocupatii emergente si sustinerea grupurilor vulnerabile in vederea inserarii pe piata muncii.

Astfel, proiectele care vizeaza formarea profesionala, medierea muncii, consilierea si evaluarea competentelor sunt esentiale pentru atingerea obiectivelor strategice si pentru reducerea decalajelor economice si sociale la nivel national.

3. Context judetean – Judetul Buzau

Judetul Buzau se confrunta cu dificultati semnificative in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si dezvoltarea economica. Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, rata somajului in judetul Buzau este de aproximativ 5,4%, o rata mai ridicata decat media nationala. Aceasta realitate reflecta provocarile structurale cu care se confrunta mediul economic local, precum lipsa unor locuri de munca diversificate, nivelul scazut al investitiilor private si deficitul de competente adaptate cerintelor actuale ale pietei muncii.

Analizele strategice si documentele de planificare, precum Planurile de Dezvoltare Regionala, Strategiile judetene si Analiza de Necesitate elaborata in cadrul proiectului, evidentiaza urmatoarele probleme specifice judetului:

1. Rata de ocupare sub media nationala, indicand nevoia de creare de noi locuri de munca.
2. Somaj ridicat in randul tinerilor, persoanelor cu un nivel redus de calificare si a grupurilor vulnerabile.
3. Lipsa competentelor cerute de angajatori, in special in domenii tehnice si profesionale moderne.
4. Acces redus la servicii de informare, orientare si mediere profesionala.
5. Oferta insuficienta de programe de formare profesionala continua si reconversie.
6. Rate ridicate de abandon scolar si lipsa de oportunitati de dezvoltare profesionala in mediile dezavantajate.

Potrivit Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila 2030, judetul Buzau are nevoie de:

• diversificarea economiei locale,
• dezvoltarea sectoarelor emergente,
• protectia mediului si tranzitia catre o economie verde,
• cresterea gradului de incluziune sociala,
• dezvoltarea capitalului uman prin educatie si formare.

4. Problemele identificate

Analiza necesita identificarea principalelor bariere si provocari care afecteaza grupurile tinta din judetul Buzau. Aceste probleme au fost evidentiate atat prin analiza documentelor strategice nationale si europene, cat si prin analiza de necesitate realizata la nivel local pentru proiect.

Principalele probleme sunt:

4.1 Lipsa accesului la servicii de informare, consiliere si mediere

Multi dintre somerii din judet nu au acces la informatii relevante despre piata muncii, oportunitati de formare sau locuri de munca disponibile. Acest lucru conduce la o lipsa de pregatire pentru participarea activa la piata muncii.

4.2 Lipsa accesului la programe de formare profesionala continua

Formarea profesionala continua este esentiala pentru obtinerea unui loc de munca, in special pentru persoanele cu nivel redus de calificare. In judetul Buzau insa, oferta de formare profesionala este limitata, iar accesul persoanelor din mediile vulnerabile este redus.

4.3 Competente necorelate cu cerintele pietei muncii

Exista discrepante evidente intre competentele persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si nevoile angajatorilor. Aceasta nealiniere conduce la un somaj mai ridicat, in special in randul tinerilor.

4.4 Somaj ridicat in randul grupurilor vulnerabile

Persoanele de etnie roma, persoanele cu dizabilitati, somerii de lunga durata si tinerii se confrunta cu bariere suplimentare, precum discriminarea, lipsa resurselor educationale si limitarile sociale si economice.

4.5 Excludere sociala si accentuarea saraciei

Lipsa accesului la educatie si formare profesionala conduce la perpetuarea ciclurilor de saracie si excludere sociala, afectand coeziunea comunitatilor si dezvoltarea economica locala.

5. Nevoile grupului tinta

Pe baza problemelor identificate, nevoile grupurilor tinta includ:

1. Acces la informare si consiliere profesionala personalizata, adaptata profilului individual.
2. Acces la servicii de orientare si mediere care sa faciliteze contactul cu angajatorii si sa asigure comunicarea eficienta intre cerere si oferta.
3. Participarea la programe de formare profesionala acreditate, relevante si adaptate cerintelor actuale ale pietei muncii.
4. Evaluarea si certificarea competentelor profesionale obtinute in contexte informale si nonformale.
5. Reducerea barierelor sociale si culturale care limiteaza participarea persoanelor vulnerabile la piata muncii.
6. Sprijin personalizat pentru integrare, inclusiv prin servicii de coaching, orientare si insotire pe parcursul procesului de inserare profesionala.

6. Relevanta proiectului fata de strategiile nationale si europene

Proiectul raspunde in mod direct obiectivelor si prioritatilor strategice stabilite la nivel european, national si regional. El se aliniaza urmatoarelor documente:

6.1 Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2021–2027

Aceasta strategie prevede cresterea gradului de ocupare in regiunile dezavantajate, reducerea somajului si dezvoltarea competentelor fortei de munca. Proiectul contribuie la indeplinirea acestor obiective prin:

• furnizarea de servicii integrate de orientare si mediere,
• organizarea de cursuri de formare profesionala pentru 147 de persoane,
• evaluarea si certificarea competentelor pentru 154 de persoane.

6.2 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila 2030

Proiectul contribuie la ODD 4 (Educatie de calitate), ODD 8 (Munca decenta si crestere economica) si ODD 10 (Reducerea inegalitatilor), prin:

• imbunatatirea accesului la educatie si formare,
• promovarea ocuparii sustenabile,
• sprijinirea persoanelor vulnerabile.

6.3 Strategia Nationala pentru Incluziune Sociala si Reducerea Saraciei

Proiectul combate efectele saraciei si excluderii sociale, oferind acces la educatie si ocupare pentru grupurile dezavantajate.

6.4 Programul Educatie si Ocupare (PEO) 2021–2027

Proiectul contribuie la Obiectivul Specific ESO4.1 „Imbunatatirea accesului la piata muncii”, prin actiuni directe asupra grupului tinta.

7. Contributia proiectului la obiectivele PEO/ESO

Proiectul contribuie la:

• Cresterea gradului de participare la formare: 301 participanti vor beneficia de servicii integrate.
• Cresterea ratei de calificare: 241 de persoane vor obtine un certificat de calificare.
• Cresterea ocuparii: 91 de participanti vor avea un loc de munca la finalul proiectului.
• Incluziune sociala: persoane de etnie roma si persoane cu dizabilitati sunt incluse si sprijinite.

8. Valoarea adaugata a proiectului

Proiectul aduce valoare adaugata semnificativa deoarece pune accent pe:

8.1 Abordare integrata

Serviciile sunt oferite in pachete integrate: informare, consiliere, formare, mediere, evaluare si certificare.

8.2 Orientare personalizata

Interventiile sunt adaptate nevoilor fiecarui participant, favorizand sanse reale de integrare.

8.3 Abordare inovativa

Proiectul introduce abordari moderne, precum:

• promovarea muncii la domiciliu,
• telemunca,
• afaceri virtuale.

8.4 Contribuie la dezvoltarea economiei verzi

Formarea in domenii relevante pentru economia verde sporeste competitivitatea fortei de munca.

8.5 Parteneriate locale

Proiectul va dezvolta o retea de minim 20 de parteneriate locale pentru facilitarea integrarii pe piata muncii.

9. Concluzii

Proiectul propus raspunde unei nevoi reale si urgente la nivelul judetului Buzau, avand un impact semnificativ asupra dezvoltarii capitalului uman. Prin masurile sale integrate, proiectul:

• contribuie la cresterea ratei de ocupare,
• reduce somajul,
• sprijina grupurile vulnerabile,
• dezvolta competente adaptate cerintelor actuale ale pietei,
• asigura o dezvoltare economica si sociala sustenabila.

Prin alinierea la strategiile nationale si europene, proiectul se inscrie in obiectivele de dezvoltare pe termen lung, generand beneficii durabile pentru comunitate si pentru economia judetului Buzau.